Criza de obezitate din America nu va disparea prea curand. In al saselea an de sondaje asupra fiecarui stat din SUA, fundatia Robert Wood Johnson a raportat recent ca obezitatea in randul adultilor s-a dublat sau aproape s-a dublat, in 15 din cele 50 de state, in ultimii 15 ani. Ce e chiar mai uimitor este faptul ca acum 20 de ani niciunul dintre state nu a raportat o rata de obezitate mai mare de 15 %. Acum, rata obezitatii depaseste 15 % din populatia celor 50 de state.
Nu suntem la fel de activi cum ar trebui sa fim si mancam prea mult! De ce a crescut aportul caloric atat de mult in ultimii ani? Alimentele bogate in calorii, portiile mai mari consumate frecvent, contribuie cu siguranta. Un studiu recent a incercat sa gaseasca factorul care a contribuit cel mai mult la problema Americii legata de controlul greutatii.
Studiul, realizat de cercetatorii de la Universitatea din Carolina de Nord s-a axat pe schimbarile alimentare ale americanilor prin examinarea datelor anchetelor realizate la nivel national pe perioade de peste 4 ani, incepand cu ancheta din 1977, concluzionand cu cea din 2006. In aceasta perioada de 29 de ani, aportul total de calorii a crescut foarte mult, cu 570 de calorii zilnic, adica cu aproape jumatate din cresterea inregistrata in ultimii 10 ani.
Cercetatorii nu au fost interesati doar de numarul total de calorii pe care il mancam ci au dorit sa inteleaga si cum si-a facut drum acest exces de calorii catre farfuriile noastre. Au examinat datele mai atent pentru a afla cum acesti 3 factori – frecventa meselor, dimensiunea portiilor si densitatea caloriilor (numarul de calorii per muscatura, continut de alimentele pe care le consumam) – au afectat cresterea generala a aportului caloric.
Se pare ca snacksurile au o foarte mare parte din vina. In ultimii 30 de ani, numarul mediu de “ocazii de a manca“ pentru adulti, a crescut de la 3,8 la 5 ori/zi. Am scurtat si intervalul de timp dintre mese cu o ora intreaga – acum mancam, in medie, o data la 2 ½ ore, comparat cu intervalul de 3 ½ ore pe care obisnuiam sa il asteptam inainte de a manca, in 1977.
Intre 1977 si 2006, aportul zilnic de calorii de la mesele zilei (tinand cont atat de alimente cat si de lichide) a crescut cu aproximativ 125 calorii – in mare parte pentru ca dimensiunile portiilor de mancare au crescut foarte mult.
Aceste numere palesc in comparatie cu contributia consumului mai mare de snacksuri. In aceeasi perioada de timp, gustarile au adus in plus 300 de calorii pe zi. Densitatea calorica a alimentelor pe care le mancam nu s-a schimbat foarte mult – cu alte cuvinte alimentele pe care le consumam nu au fost imbogatite cu substante care ingrasa ci mancam mai mult si mai des!
A manca de 5 ori pe zi nu este un lucru rau. Daca nu depasesti necesarul zilnic de calorii nu conteaza daca mananci de doua ori pe zi sau de doisprezece. Cu cat mananci mai des, cu atat mai putin ai nevoie sa mananci de fiecare data. Asta este o ajustare pe care multi dintre noi intarzie sa o faca – caloriile continua sa creasca pentru ca continuam sa mancam mai mult si mai des!
Imagineaza-ti ca esti intr-o vacanta all inclusive. La un moment dat vezi bufetul incarcat cu bunatati. Ramai cu fata la el sau te intorci brusc? Mananci in separeu sau la masa? Faci turul intregului bufet pentru a te decide ce vrei sa mananci sau te afunzi in primele bucate care-ti ies in cale? Felul in care te comporti intr-o asemenea situatie poate spune multe lucruri despre tine.
Poate ti s-a intamplat si tie – dupa o zi grea de munca, mai grea decat in mod normal, te regasesti in postura in care te gandesti ca meriti un cheeseburger, cartofi prajiti, o ciocolata sau o prajitura, pentru efortul depus. Aceasta gandire se numeste compensarea caloriilor. De multe ori, dupa exercitii fizice, ajungem sa ne supraalimentam – convinsi ca am ars mai multe calorii decat avem in farfurie. Dar supraalimentarea nu este singura cale prin care noi incercam sa compensam. Dupa cateva ore de activitate, tindem sa devenim mai putin activi.
Mereu apar noi strategii de slabire. Ideea merge putin dincolo de lucrurile la care te gandesti in mod normal – care se axeaza pe schimbarea comportamentului atunci cand vine vorba de alegerea alimentelor – la ceva mai mult. Este practic o ajustare de atitudine. Daca repeti mereu si crezi ca esti o persoana sanatoasa si activa care mananca sanatos, atunci, probabil vei incepe sa te comporti ca o persoana sanatoasa si activa care mananca sanatos. Aceste comportamente sanatoase ar trebui, la randul lor, sa te duca mai aproape de obiectivul tau.
Majoritatea oamenilor au programul diferit de lucru si odihna in zilele lucratoare din saptamana si in weekend. Este diferita si alimentatia. De regula, in timpul saptamanii se mananca mai putin din cauza lipsei de timp si in weekend se mananca mai mult.
Corpul uman este format din aproximativ 70% apa asa ca nu este de mirare ca avem nevoie sa fim in permanenta bine-hidratati pentru a ramane sanatosi. Avem nevoie de apa pentru transportul nutrientilor la nivelul celulelor si pentru a elimina toxinele.
Activitatea fizica are multe beneficii. Reduce stresul, ajuta la mentinerea greutatii la valori normale si scade riscul de a dezvolta boli cronice majore. In plus, activitatea fizica iti mentine nivelul de energie ridicat, iti intareste musculatura si oasele, iti imbunatateste calitatea somnului si forma corpului, iti da un impuls pentru bunastarea mentala si iti schimba modul in care privesti viata.
Multi dintre noi folosesc gratarul pe tot parcurscul anului, dar pentru multi abia aparitia zilelor calduroase este un semn ca trebuie sa stearga gratarul de praf si sa-l foloseasca.
