|
Iar daca la acest capitol ne situam
in media europeana, tarile nordice depasindu-ne cu mult, detinem cateva recorduri
deloc de invidiat. "Romania se situeaza pe primul loc
in lume in ceea ce priveste mortalitatea ca urmare
a accidentelor vasculare cerebrale, cu o rata de circa 250 la suta de
mii de locuitori", explica profesor doctor Cezar Macarie, de la
Institutul C.C. Iliescu din Bucuresti. De
altfel, tara noastra se situeaza pe locul doi in
lume la decesele cauzate de bolile cardio-vasculare (BCV) in ansamblu,
cu 1.283 de morti la 100.000 de locuitori in varsta
de peste 35 de ani. Inaintea noastra se
afla Federatia Rusa (1.750 de decese), iar imediat dupa noi
Bulgaria si Ungaria.
"Hipertensiunea este doar unul din factorii de
risc pentru infarctul miocardic ori accidentul vascular cerebral. Nu trebuie
sa neglijam dezechilibrul enorm intre alimentatia bogata in calorii si grasimi si efortul
fizic redus. Acesta aduce cu sine obezitatea si diabetul zaharat, care inseamna,
in timp, aparitia unor complicatii cardio-vasculare. De asemenea, fumatul, obicei
care la noi este inca la nivel mediu, dar in permanenta
crestere, mai ales in randul tinerilor, precum si consumul
excesiv de alcool, mai ales cel de proasta calitate,
contribuie la instalarea sau agravarea afectiunilor de acest gen. Asta in special atunci
cand se combina cu stresul generalizat din ultimii ani in
zonele afectate de saracie si somaj",
spune profesorul Macarie. Dincolo de componenta sociala, incidenta in
permanenta crestere a afectiunilor cardiace si vasculare, dar mai ales
faptul ca tulburari minore netratate la timp ajung sa se
agraveze conduc la cheltuieli tot mai mari in
fiecare an. Aceasta tendinta se vede cel mai bine in
costurile tratamentelor medicamentoase.
In 2002, piata
medicamentelor din Romania a avut o valoare de peste 577 de milioane de
dolari. 82 de milioane de dolari din aceasta suma au
fost cheltuite pentru tratamentul sistemului cardio-vascular, in crestere cu aproape 13 milioane
de dolari fata de 2001. Iar mai mult de jumatate
din bani vin de la asigurarile de sanatate. Ponderea medicamentelor de acest
tip este si mai mare atunci cand calculul se face
in "zile de tratament": mai mult de un sfert din total,
mai exact peste 600 de milioane.
"Cinci din primele 15 grupe terapeutice si trei din
primele patru medicamente prescrise cel mai des in 2002 sunt
destinate tratamentului bolilor cardio-vasculare. Fata de anul anterior se inregistreaza cresteri cu adevarat
importante. De exemplu, diureticele au fost prescrise cu 39% mai mult, tratamentul
cu Enalapril a crescut cu 14%, respectiv cu 50% fata
de acum cinci ani, iar la cel cu Atenololum cresterea e
de 64% fata de 1997. In opinia mea, aceasta
tendinta se va mentine si in urmatoarea perioada", spune
farmacistul Ioan Uivarosi, vicepresedintele Colegiului Farmacistilor din Bucuresti. El mai afirma ca limitele
impuse farmacistilor in ceea ce priveste onorarea retetelor compensate si
gratuite nu fac decat sa accentueze
problemele. "Sunt oameni grav bolnavi care merg din farmacie
in farmacie, pentru ca nu inteleg de ce nu li
se pot elibera medicamentele la care au dreptul. Exista un
risc foarte mare ca ei sa-si agraveze boala
sau chiar sa sufere un atac", spune Uivarosi. Dar nu
doar medicamentele costa.
In numeroase cazuri, bolile de acest tip necesita interventii chirurgicale complicate,
ce implica cheltuieli mergand pana la
50 de milioane de lei. Apoi, fiecare zi de
spitalizare costa cel putin un milion de lei, iar cine
a suferit o criza cardiaca (in 2002, de exemplu, au avut loc 10.000
de infarcturi) sau un accident vascular cerebral sta in spital in medie
sapte zile. Nu in ultimul rand, transportul pacientilor de acest
tip si interventia de urgenta a insemnat inca circa 400 de
miliarde de lei la nivel national in 2002. si
in afara sistemului sanitar BCV duc la cheltuieli importante.
Din ce in ce mai multi oameni primesc pensie de invaliditate din cauza
bolilor cardio-vasculare. Potrivit Angelicai Mihail, directoare in cadrul Casei Nationale
de Pensii, se inregistreaza o crestere
semnificativa, de la 130.000 in 2000 la 207.000 in
2003, pensia medie fiind in jurul a 1,5 milioane de
lei lunar. Ceea ce inseamna costuri de peste 3.700 de
miliarde de lei anual. Cum s-ar putea, totusi,
ca bolile cardio-vasculare sa ne faca sa scoatem mai putini
bani din buzunar?
Specialistii cred
ca trebuie actionat pe mai multe planuri. "Educatia este
esentiala. Daca societatea vrea sa aiba membri sanatosi, trebuie
sa se implice in instruirea lor, caci se stie ca statul nu poate
rezolva totul. Rezultatele vor veni, chiar daca nu imediat", crede
profesorul Cezar Macarie. Presedintele Colegiului Medicilor,
profesor doctor Mircea Cinteza, spune ca un tratament adecvat
pentru hipertensiune sau diabet, chiar daca pe termen scurt costa
mai mult, in timp inseamna economii importante: "Acesti oameni nu
se transforma in handicapati care supravietuiesc pe banii
statului, ci, dimpotriva, pot continua sa munceasca si sa aduca
venituri la buget". |
Romania
ocupa unul din primele locuri in lume la raspandirea maladiilor
cardio-vasculare. Record deloc de invidiat, care ne face sa
cheltuim mii de miliarde de lei anual, fara sa conteze ca suntem
suferinzi sau sanatosi tun. Daniel Petrescu are 35 de ani si
lucreaza intr-o cunoscuta firma bucuresteana. De curand a
descoperit cu uimire, in timpul unui control de rutina, ca sufera
de hipertensiune arteriala. "Nu mi-a venit sa cred. Pana in ziua
cu pricina ma credeam cel mai sanatos om din lume", spune el.
Daniel este, de fapt, unul dintre cele aproape cinci milioane de
romani care se confrunta cu aceasta problema.
Retete
